Biblioteca pentru toti, unul dintre cele mai importante proiecte culturale propus vreodata de un jucator din presa scrisa din Romania, nu putea fi lansat decat de Jurnalul National care, de multi ani promoveaza valorile si traditiile romanesti.

Indiferent ca a fost vorba de muzica populara sau usoara, de evenimente precum Tarafuri si fanfare sau Folk You!, toate au fost realizate pentu a le arata celor care si-au pierdut increderea in acest popor ca sunt nenumarate lucrurile pentru care romanii trebuie sa fie mandri si mult mai putine pentru care sa-si ascunda originea atunci cand depasesc granitele tarii.

Prin Biblioteca pentru toti, Jurnalul National isi propune sa readuca in atentia cititorilor sai titluri importante ale literaturii romanesti, carti peste care s-a asternut uitarea si care n-au mai fost reeditate de multi ani. isi doreste ca volumele cu care noi am crescut sa fie citite si de copiii nostri care stiu mai multe despre America si Holywood decat despre Victor Petrini, eroul volumului "Cel mai iubit dintre pamanteni". Jurnalul National vrea sa schimbe acest lucru, vrea ca tinerii de azi sa aiba si alte modele in viata decat ce vad la televizor, sa ofere alternative la manelistii cu lanturi groase la gat care chinuie ingrozitor limba romana de fiecare data cat deschid gura.

Si nu in ultimul rand, Jurnalul National vrea sa le reinvie tuturor romanilor placerea de a citi. Placerea de a se intalni cu prieteni dragi, pe care nu i-a mai vizitat din adolescenta si pe care i-a descoperit la lumina lumanarilor dar de care i-ai uitat in ultima vreme.

Cartile propuse de Jurnalul National au dimensiunile de 20x12 cm, intre 2,5 si 5 cm grosime si sunt tiparite in conditii grafice de exceptie facute sa reziste peste ani. Copertele sunt cartonate si acoperite cu o hartie texturata extrem de rezistenta, printata in folio aur. De asemenea volumele vor fi protejate de supracoperte tiparite in policromie pe hartie semi-mata de aproximativ 230-250 grame.

Primele volume si datele de aparitie:

Cel mai iubit dintre pamanteni vol 1- Marin Preda (18 martie 2009)
Cel mai iubit dintre pamanteni vol 2 - Marin Preda (25 martie 2009)
Cel mai iubit dintre pamanteni vol 3 - Marin Preda (1 aprilie 2009)
Mircea Eliade - Maitreyi (8 aprilie 2009)
Cella Serghi - Panza de paianjen (15 aprilie 2009)

De n-ar fi decat "Arhipelagul" si locul lui Soljenitin in istoria secolului al XX-lea ar fi inconfundabil. Cartea a deschis ochii multor intelectuali occidentali, orbiti pana atunci de ideologia comunista. Fanaticii (deloc putini) ramasi fideli Kremlinului au simtit pericolul si au utilizat toate mijloacele pentru a-l discredita pe scriitorul rus. Au intrat in circulatie clisee precum "reactionar", "paseist", "defazat", "antisemit". Le-am regasit si in cateva articole publicate dupa moartea lui Soljenitin.

"Arhipelagul Gulag" este cartea care a deschis ochii Occidentului asupra ororilor totalitarismului sovietic, aducand la lumina experientele subumane din lagarele de "reeducare" prin munca din URSS.

Devenita foarte repede o adevarata Biblie a disidentilor din fostul bloc sovietic, "Arhipelagul Gulag" este o "incercare de investigatie literara" a anilor pe care Alexandr Soljenitin (1918-2008) i-a petrecut in lagarele groazei, dupa ce criticase politica lui Stalin pe cand era capitan in armata sovietica. In 1945, serviciul de contrainformatii al armatei a interceptat niste scrisori schimbate de viitorul scriitor cu bunul sau prieten, Koka Vitkevici, in care strecurasera aluzii critice la conduita lui Stalin. Pentru acele randuri, Soljenitin a fost condamnat la opt ani de detentie in lagarele de reeducare prin munca. A fost eliberat in 1953 si trimis apoi in exil pe viata in aulul Kok-Terek, din Kazahstan.

Desi a fost reabilitat in 1956 si a ajuns unul dintre cei mai cititi scriitori din tara, bucurandu-se, in tot acest timp, de sprijinul lui Hrusciov, in scurt timp a redevenit persona nongrata: au inceput perchezitiile KGB, a fost exclus din Uniunea Scriitorilor si criticat fatis in presa oficiala pentru luarile de pozitie in care infierase cenzura in URSS. in 1968, relatiile cu autoritatile sovietice se deterioreaza si mai mult, dupa ce in Occident ii aparusera, fara acordul sau, "Pavilionul cancerosilor" si "in cercul intai".
In 1970, la un an dupa ce a fost eliminat oficial din Uniunea Scriitorilor, i s-a decernat, la sugestia lui Francois Mauriac, Premiul Nobel pentru Literatura, pe care nu va ajunge sa-l ridice.

Greutatea Nobelului nu a incalzit atitudinea oficialilor de la Moscova fata de marele disident: scrisorile de amenintare au continuat sa curga, iar secretara care a dactilografiat "Arhipelagul Gulag" si care pastrase un exemplar ascuns a fost hartuita de KGB si apoi gasita moarta in apartamentul ei. Acesta a fost momentul in care Soljenitin si-a dat acordul ca "Arhipelagul Gulag" sa fi e publicat in Occident. in acelasi an, 1973, primul volum a aparut la Editura YMCA-Press din Paris, in limba rusa, iar un an mai tarziu, pe 13 februarie, Soljenitin a fost arestat si inchis. Privat de cetatenie si expulzat din tara, Soljenitin lua calea exilului, din care avea sa revina abia in 1994.